Lupusul si nervii-un razboi dificil de dus

Activitatea lupusului asupra sistemului nervos periferic si asupra sistemului nervos autonom creeaza, la bolnavii cu lupus, o plaja larga de simptome neurologice si adauga un numar insemnat de diagnostice asociate bolii principale, aceea de lupus sistemic.

Cum afecteaza lupusul nervii din sistemul nervos periferic si sistemul nervos autonom este o intrebare al carui raspuns este bine sa il cunoastem atunci cand diagnosticul LES nu ne este indiferent.

---

Efectele lupusului asupra sistemului nervos periferic

---

Sistemul nervos periferic este a doua parte principala a sistemului nervos. Sistemul nervos periferic se ocupa cu prelucrarea informatiei venita de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) si tot el genereaza raspunsuri.

Sistemul nervos periferic este partea sistemului nervos formata din neuronii si nervii din afara sistemului nervos central. Acestia se gasesc in membre (de exemplu, in maini si picioare), in trunchi, dar si in organele interne (de exemplu stomac, inima, etc.).

Sistemul nervos periferic se imparte la randul sau in doua componente: sistemul nervos somatic si sistemul nervos autonom.

Sistemul nervos somatic este implicat în controlul voluntar al miscarilor corpului prin actionarea muschilor scheletici si receptia stimulilor externi ( stimuli termici, stimuli mecanici, etc.).

Sistemul nervos somatic este format din :

- Centri nervosi situati in encefal si maduva spinarii ;
- Nervi aferenti externi , care conduc informatia de la organele de simt spre sistemul nervos central;
- Nervi eferenti somatici, prin care impulsul nervos de la sistemul nervos central vine spre muschii scheletici.

---

Lupusul si sistemul nervos periferic (SNP)

---

Nervii sistemului nervos periferic controleaza raspunsul motor si senzatiile, astfel ca simptome de amorteala sau furnicaturi ori incapacitatea de a misca o parte a corpului pot aparea ca urmare a afectarii acestor nervi de catre lupus.

---

Neuropatia periferica un diagnostic asociat lupusului

---

Atunci cand nervii sistemului nervos periferic nu comunica in mod corespunzator cu maduva spinarii apare afectiunea numita neuropatie periferica. Acest lucru poate cauza durere, amorteala, furnicaturi, senzatie de arsura sau mancarime.

Simptomele neuropatiei periferice din lupus sunt cauzate de inflamarea nervilor sau de compresia acestora ca urmare a inflamarii tesutului din jurul lor.

Simptomele neuropatiei periferice din lupus sunt similare celei intalnite in diabetul zaharat.

Principalele simptome ale neuropatiei periferice intalnite la bolnavii cu lupus sunt :

• amorteli ale extremitatile membrelor
• scaderea fortei la nivelul extremitatilor membrelor
• probleme de vedere
• dureri faciale
• tiuit în urechi (tinitus)
• ameteli
• caderea pleoapelor
• sindromul tunelului carpian
• furnicaturi la nivelul extremitatilor
• senzatie de arsura sau mancarime ale membrelor

---

Efectele lupusului asupra sistemului nervos autonom

---

Sistemul nervos autonom gestioneaza actiunile care nu se afla sub control constient. El controleaza, de exemplu, functiile vitale ca respiratia si bataile inimii, dilatarea si constrictia pupilelor, digestia, etc.

Sistemul nervos autonom

Sistemul nervos autonom cuprinde sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos simpatic este responsabil de asa numita reactie fight or flight adica reactia de fuga sau lupta in cazul unui pericol.

Sistemul nervos simpatic actioneaza autonom, fara control constient, si pregateste corpul pentru actiuni in situatii periculoase prin :

- cresterea ritmului cardiac
- constrictia vaselor sanguine
- dilatarea pupilelor
- piloerectia (pielea de gaina)
- dilatarea bronhiilor
- scaderea motilitatii intestinului gros
- cresterea transpiratiei
- cresterea presiunii sanguine

Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ impreuna cu sistemul nervos simpatic.

Sistemul nervos parasimpatic se mai numeste si sistemul nervos pentru odihna si digestie. Se poate spune, intr-un mod foarte simplificat, ca sistemul nervos parasimpatic functioneaza invers fata de sistemul simpatic. Totusi, in unele tesuturi functioneaza mai degraba impreuna.

Actiuni de care este raspunzator sistemul nervos parasimpatic :

- conservarea energiei
- incetinirea ritmului cardiac
- cresterea activitatii intestinale
- cresterea activitatii glandelor
- relaxarea muschilor din tractul intestinal

Sistemul nervos autonom regleaza, deci, multe dintre functiile corpului care au loc aproape automat: bataia inimii, presiunea sangelui, senzatia de cald sau rece, functiile vezicii urinare sau ale intestinelor, secretia de adrenalina, respiratia, transpiratia si miscarea muschilor.

Anomalii in functionarea sistemului nervos autonom duc la aparitia, la bolnavii cu lupus sistemic, a urmatoarelor simptome :

- hipotensiune;
- amorteala;
- senzatia de usturime sau arsura;
- furnicaturi;
- confuzie mentala;
- dureri de cap;
- probleme gastrointestinale ca greata, voma, constipatie sau diaree.

---

Diagnostice asociate lupusului sistemic datorate functionarii defectuoase a sistemului nervos autonom

---

Ca si diagnostice asociate lupusului sistemic datorate anomaliilor de functionare ale sistemului nervos autonom pot fi amintite fenomenul Raynaud, Livedo reticularis, eritemul palmar, convulsiile, dar si complicatiile pe care le poate aduce sindromul antifosfolipidic intalnit la o parte din pacientii cu lupus sistemic.

Fenomenul Raynaud

Fenomenul Raynaud este o afec?iune generata de spasmul vaselor periferice. Ca reactie la temperaturi scazute, varfurile degetelor isi schimba culoarea in rosu, alb sau albastru. Raynaud poate cauza, de asemenea, dureri, intepenirea degetelor sau senzatia de furnicaturi.
Persoanele care au aceasta afectiune sunt sfatuite sa evite temperaturile scazute sau sa poarte manusi atunci cand este cazul.

Livedo reticularis

Se caracterizeaza prin aspectul marmorat al pielii. Prezenta acestei boli este evidenta pe pielea de pe brate, picioare, palme, talpi, si, uneori poateapare si pe trunchi. Mai multi factori pot provoca aparitia marmorarii pielii. Aceasta este cauzata de inflamarea vaselor de sange de dimensiuni medii, inclusiv capilare.

Administrarea de anticoagulante, antiagregante plachetare si corticosteroizi reduce simptomele bolii. Simptomele afectiunii livedo reticularis sunt agravate de temperatura rece si prezenta sa poate fi un simptom al altor boli de baza, printre care si boala autoimuna LES.

Eritemul palmar

Se caracterizeaza prin inrosirea palmelor,si, mentinerea acestei stari o perioada mai indelungata de timp. De obicei, este un semn distinctiv al hepatitei autoimune, dar apare sporadic, si in lupusul eritematos sistemic.

Convulsii

10% -25% din pacientii cu Lupus vor prezenta, la un moment dat, convulsii, ca parte a bolii lor.

Convulsiile sunt disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei, contractii, tremuraturi sau alte tulburari cerebrale temporare.
De regula, convulsiile sunt cauzate de descarcari electrice anormale sau de scaderea fluxului sanguin la nivelul creierului, influentand functionarea optima a organismului.

Creierul controleaza modul in care se misca corpul prin trimiterea unor mici semnale electrice de-a lungul nervilor, pana la muschi. Crizele convulsive sau convulsiile apar atunci cand semnale anormale de la creier modifica modul in care organismul functioneaza. Pe scurt, convulsiile reprezinta perturbarea tranzitorie a functiei cerebrale.

Crizele difera de la persoana la persoana: unele persoane au doar tremuraturi usoare ale mainii si nu isi pierd cunostinta. Altele pot deveni inconstiente si prezinta tremuraturi violente ale intregului corp.

Un atac de apoplexie este activitatea electrica anormala si brusca in creier, cu durata cuprinsa, de obicei, intre 30 secunde si 2 minute.

Sindrom antifosfolipidic - risc de infarct miocardic si accident vascular cerebral

Sindromul antifosfolipidic este o afectiune in care organismul produce anticorpi impotriva unor proteine din sange care au rol in modularea coagularii.Tulburarea se manifesta prin aparitia trombozelor in artere sau vene si a altor probleme amenintatoare de viata.

Pacientii cu sindrom antifosfolipidic prezinta risc mai mare de accident vascular cerebral si infarct miocardic datorita anomaliilor de coagulare a sangelui pe care le prezinta.

Sindromul antifosfolipidic este o tulburare de coagulare, si afecteaza o treime din pacientii cu LES.

Sindromul antifosfolipidic poate fi cauza formarii trombilor in venele mari ale picioarelor si uneori in cele ale bratelor, afectiune cunoscuta sub numele de tromboza venoasa profunda. Membrul afectat este inflamat si dureros si exista riscul ca trombii formati sa se fragmenteze si sa ajunga prin sange la plamani, caz in care poate interveni decesul.

Trombozele se pot forma si in alte organe, manifestarile depinzand de organul afectat, de marimea si localizarea trombului. De exemplu, un tromb care obtureaza o artera din creier afecteaza fluxul sangvin cerebral si conduce la accident vascular. Un tromb la nivelul rinichiului poate produce insuficienta renala.

Tratamentul sindromului antifosfolipidic variaza de la o persoana la alta, in functie de simptomatologie si de afectiunile asociate. Pentru a reduce riscul formarii trombilor, persoanele cu sindrom antifosfolipidic pot primi doze mici, zilnice, de aspirina. Daca s-au descoperit trombi in diferite teritorii, se initiaza tratament anticoagulant, cu heparina fractionata si anticoagulante orale.

Lupusul si influentele sale asupra sistemului nervos periferic si a sistemului nervos autonom este asadar, o tema vasta, si influenta lupusului asupra intregului sistem nervos al pacientilor cu lupus poate fi, daca nu este tratata, de-a dreptul devastatoare.

Razboiul dificil dintre lupus si nervii nostri adauga la lista multelor diagnostice asociate, unele extrem de periculoase, ca neuropatia periferica, convulsiile si riscul de accident vascular cerebral si infarct miocardic .

Adevarul este ca boala lupus eritematos sistemic este un conglomerat de simptome din domenii variate asa incat nici nu este de mirare ca specialistii din medicina au inceput sa se intrebe tot mai des daca boala lupus sistemic este o boala sau mai multe.

Surse bibliografice :
http://www.apaa.ro/Afectiuni/25raspunsuri.pdf
wikipedia, Internet

Voi nota in blog experiente proprii legate de boala lupus eritematos sistemic pentru a ajuta bolnavii cu LES si pentru intelegerea modului de viata al bolnavului cu lupus de catre prieteni, colegi de scoala sau serviciu, sefi, si mai ales, de catre familiile lor.

Cunosti pe cineva care are o cat de mica legatura cu aceasta boala ? Ajuta schimbul de info utile dintre noi si trimite-i linkul nostru, http://lupus-les-boala.blogspot.com.